Acum 101 ani, Liceul Aurel Vlaicu din Orăștie se autoriza, prin ordinul Resortului de Culte al Consiliului Dirigent nr. 7569 din 5 iulie 1919, o remarcabilă realizare a orăștienilor în domeniul învățământului. Aceasta a fost posibilă după Marea Unire din 1918.
Istorie, viață, legământ al cuvântului românesc rămas în timp prin generații educate, cu atât dor de limbă strămoșească ce a putut să se întruchipeze ca un vis râvnit în timp și împlinit.
Pășim, alături de Margareta Giurgiu directoarea liceului, în beciul domnesc al liceului, unde vedem cum arhitectura poate prinde aripi precum marele Vlaicu, transformând spațiile subsoluluiclădirii într-o fantastică poveste de culoare și amenajări, cu diverse utilizări: un spațiu generos, foarte bine pus în evidență prin creativitate, patina veche a clădirii și noul arhitectural, prin lucrările realizare.
Trecem prin diferite spații cu diferite destinații, de la o generoasă sală de mese, sală de proiecție, de IT, la un muzeu destinat marelui Liceu Aurel Vlaicu. Ce vis frumos lăsat în posteritate, precum îngerul să zboare în văzduh, aripile lui Vlaicu, în visele realizate prin generațiile liceului al cărui nume suntem onorați că-l poartă.
Intrăm în muzeu și vedem cărți pe care atât de blând le răsfoiești și atingi, ediții din 1919, o colecție destul de impresionantă de carte veche de la începutul secolului al XX-lea, la poze vechi ale generațiilor de profesori din 1920-21, un tablou de o mărime impresionantă a lui Aurel Vlaicu, care a stat în Cancelaria Profesorală mai bine de 60 de ani, la veșminte dacice ce ne duc cu gândul în tărâmurile atât de apropiate zonei noastre (cetățile Dacice din Munții Orăștiei).
Cred că numele liceului marelui Vlaicu, rămâne în amintirea multor elevi, o amintire de cutezanță și curaj, de creativitate și de vis realizabil. Mai cred că, de undeva, visul marelui nostru Vlaicu poate fi o muză bună pentru visători, a căror aripi pot să zboare în realizările vieții lor.
Educația, va rămâne perenă, ca mijloc de formare a unei personalități. Cum avem modelul izbutirii, cred că sunt prea mulți care vor și zbura deasupra viselor realizate, din coatele unei bănci a marelui liceu.
