Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prin Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad aduce astăzi în atenția publicului, în mediul online, o piesă deosebită clasată în categoria Tezaur. Este vorba despre un costum popular de sărbătoare. Descrierea costumului este realizată de către Monica Dușan, muzeograf, Secția de Istorie și Artă, Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad.
Costum popular de sărbătoare din zona Zarandului de Munte
<<Unul dintre cele mai frumoase costume populare aflate în Colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad, a fost achiziționat de Ștefan Safian, un împătimit colecționar din Brad. El este reprezentativ pentru evoluția stilistică a costumului popular de sărbătoare specific Țării Zarandului de Munte, fiind o valoroasă piesă clasată în categoria Tezaur. Costumul este compus din două piese: poale și cămașă, ambele realizate din pânză de bumbac țesută în 2 ițe, în război.
Poalele sunt confecționate din 7 foi de pânză cusute între ele prin cusătură manuală și încrețite decorativ tip „fagure de miere” sub „pumnățea” (betelie), prin tragerea firelor. Pumnățeaua se închide în față cu două șnururi. Decorul poalelor este realizat din colți mari, triunghiulari, în partea de jos a poalelor, tăiați din material și cusuți prin tehnici diverse: broderie ajur pe fire tăiate, feston, broderie spartă, broderie plină. Motivele decorative sunt geometrice: V-uri de diferite mărimi, zig-zaguri, romburi, triunghiuri și cercuri ajurate. În general decorul este realizat cu fir alb. Din loc în loc apar triunghiuri cusute cu fir de muliné cafeniu deschis.
Cămașa este confecționată și ea din pânză de bumbac țesută în 2 ițe, de tipul celei cu „platcă” pe piept și „fodră” în jurul gâtului, specifică pentru Țara Zarandului de Munte în primul sfert al secolului XX, încă purtată până spre jumătatea lui, în unele sate. Croiul cămășii este drept, fiind confecționată din mai multe bucăți de pânză, cu deschizătura în spate și „tăblițe” pe umeri. Platca (plastronul) de pe piept este obținută prin mai multe încrețituri („pături”) realizate de o parte și de cealaltă a liniei mediane a pieptului. Mai jos, aceste pliuri sunt prinse cu o bentiță de material, numită regional „cingă”(chingă). Mânecile sunt prinse din umăr, prin încrețirea decorativă de tip „fagure de miere” a materialului, cu pavă pătrată sub braț, terminate cu manșete late („pumnari”), răsfrânte, închise cu două șnururi cu ciucuri.
Gulerul este amplu, de tip „fodor” sau „fodră”, cu colțuri rotunjite, decorate cu cerculețe de broderie spartă pe margine, iar spre centru cu broderie plină în culori alb și cafeniu deschis.
Decorul este amplu pe gulerul cămășii, pe umeri (în tăblii), pe piept (platcă), de-a lungul mânecii și pe manșetă („pumnari”). El este realizat cu bumbac mercerizat, muliné, în culorile alb și cafeniu deschis, în tehnici de coasere diferite: broderie ajurată peste fire tăiate, broderie spartă, feston, contur realizat cu punct „crenguță”.
Motivele decorative sunt geometrice: romburi, X-uri, cercuri, spirale, zig-zaguri, triunghiuri, stele cu raze.
Costumul prezentat mai sus este, așa cum spuneam, una dintre piesele valoroase ale colecției noastre. Frumusețea sa încântă privirile: poalele sunt foarte ample, iar decorul din partea de jos este realizat cu multă măiestrie și bun-gust. Broderia de pe cămașă este așezată pe spații ample, care totuși nu o încarcă, ci vin să-i scoată în evidență și să-i pună în valoare părțile componente, dar și corpul pe care îl îmbracă. Decorul realizat cu fir alb și accente fine de cafeniu-auriu, aduc un plus de eleganță, sobrietate și rafinament costumului, venind să aducă un argument în plus pentru bunul gust, îndemânarea și măiestria mâinilor care l-au cusut>>relatează Monica Dușan.