Când știi că e ziua nepoatei, te faci fancy și te duci într-un suflet la party! Păi, o dată face fata 4 ani.
Bine, dac-o întrebi, ea zice că 40, dar noi stim mai bine. Asta mică e o Leoaică teribilă! Printre altele, când s-a simțit obosită, le-a spus invitaților (cu sâsâielile, rârâielile și mâțâiala de rigoare): Petieseiiia t-a încheiat! Tomn usol!
Prima oprire a fost la Jumbo, am umplut coșul cu party stuff. Aici a fost greșeala mea! Când am văzut cozile de la casă, m-au luat simultan foamea, setea și somnul. Și, ce s-o mai dau la-ntors, am întins mâna și am luat de pe standul aflat convenabil la 1m de mine o punguță de HARIBO.
Asta e, sunt slabă la refuz. Am ciugulit vreo două, trei elastice d-alea până am plătit, mai două, trei, pe mașină în drum spre party. Apoi am ajuns la locul faptei și-am avut de decorat, pregătit măști cu Elsa și Olaf, aranjat plastilina și formele pe măsuțe… ce știți voi cât are de lucru o mătușă care e și dascăliță!
Începuseră să vină invitații, carnea sfârâia pe grătar, sărbătorita pendula de colo-colo, cu rochiță nouă cu buline, învârtindu-se ca un titirez ca s-o înfoaie și s-o lăudăm noi.
Și nu credeți că-mi aduc aminte de nefericita aia de pungă de Haribo? Deja surmenată, cu foarfeca capsată de degete și părul plin de hârtii și plastilină, decid că e momentul unei pauze scurte, fug la geantă și bag PATRU (4) urși sub nas.
Nu știu ce metehne de mestecat aveți voi, dar eu am obiceiul să împart mâncarea jumi juma, fiecare falcă cu partea ei. Așa am făcut și acum și totul părea să meargă bine până când… s-a auzit un cârâit și am simțit ceva pietros în gura. De durut nu mă durea nimic. „Aoleu, să vezi că de deșteaptă ce mi-s, am creieru’ în colțuri și-acu s-a rupt unu’!” a fost primul gând.
Am evacuat delicat(!?) conținutul in palmă și, uitându-mă cu atenție printre urși decapitați de toate culorile, am descoperit cauza: o coroniță cu tot cu știft se lăfăia în palma mea. Evident că primul care a aflat minunata veste a fost bărbatu-meu, care grătărea de zor, cu o ustensilă intr-o mână și berea în cealaltă.
Ăsta, când m-a văzut cu palma plină și cu gura goală, s-a înroșit ca un curcan și vreo 10 minute nu l-am putut opri din râs. Na poftim iubire!
Ce te faci, Annemono, cu gura cheală intre zeci de invitați? Practic, aveam o autostradă între gură și creier.
Am reușit un mini-lot 1 mai repede decât amețiții ăștia de la guvern! Pe scurt, dupa vreo o oră de panică am reușit să înfig nenorocita aia de măsea înapoi la locul ei, după ce i-am promis ca o s-o lustruiesc de trei ori pe zi și o duc la tanti dentista să o facă bine!
Atâta noroc am avut! Altfel, nu mă mai deosebeam de copiii de la party, m-ar fi botezat Miss Știrbinson.
Voi ce nasoale ați pățit în public? Chiar vreau să văd dacă a pățit-o cineva mai nasol decât mine.
