-4 C
Orăștie
vineri, 22 ianuarie 2021

Abies alba Mill. (Brad)

Abies alba face parte din încrengătura Spermatophyta, subîncrengătura Pinophytina (Gymnospermae), clasa Pinopsida (Coniferopsida), ordinul Pinales, familia Pinaceae, subfamilia Abietoideae,  genul Abies  (V. Ciocârlan, 2009).

Specia are mai multe denumiri populare: Brad, Brad mândru, Brădău, Brădui, Brădulean, Ilașcă, Molid, Pieptenele lui Sân-Petru (C. Drăgulescu, 2014).

Arbore de mărimea I, până la 30-40 m înălțime și 1-2 m în diametru (excepțional până la 50-60 m înălțime și 3-4 m în diametru). Ritidom subțire, cu plăci poligonale netede. Coroana în tinerețe piramidală, cu vârf ascuțit, la bătrânețe în „cuib de barză”. Frunzele sunt aciculare, lungi de 2-2,5 (3) cm, late  de 1-2 mm, pe dos cu două dungi late albe, sempervirescente (cad treptat după 6-15 ani). Flori unisexuat-monoice, cele mascule grupate în conuri (amenți) ovale mici (lungi de 1,5-2 cm), pendule, galben-verzui sau roșietice, cele femele în conuri cilindrice, erecte (lungi de 10-20 cm) (Flora R.P. Române, 1952; N. Sofletea, L. Curtu, 2007; P. Burescu, Irina Toma, 2005).

Este o specie umbrofilă, pretențioasă față de condițiile de sol, cu o creștere și regenerare naturală foarte bună pe solurile cu o troficitate ridicată, bine aprovizionate cu apă. În stadiul juvenil, bradul este sensibil la gerurile și înghețurile  târzii (P. Burescu, Irina Toma, 2005).

Lemnul este utilizat în industria celulozei și hârtiei, industria mobilei, construcții ș.a. În pădurile de amestec pe care le realizează cu molidul, asigură o mare stabilitate împotriva vânturilor puternice. Influențează fitoclimatul, în fitocenozele edificate de brad amplitudinile termice fiind mult estompate față de terenul deschis. Bradul este și o specie de interes ornamental (N. Sofletea, L. Curtu, 2007).

Lemnul de brad a fost folosit încă din Antichitatea dacică, la construcții, mobilier ș.a. (D. Sima, 1997 in V.I. Vințan, C. Drăgulescu, 2018). Vasele dacice de lut cu motivul creangă de brad demonstrează prezența acestei specii în cultura dacilor (C. Daicoviciu, 1965 in V.I. Vințan, C. Drăgulescu, 2018).

Pe cursul superior al râului Orăștie, Abies alba (Bradul) este prezent în fitocenozele asociației Pulmonario rubraeFagetum (Soó 1964) Täuber 1987 (V.I. Vințan, P. Burescu, 2013) și subasociației Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939  calamagrostietosum villosae Coldea et al. 2015 (V.I. Vințan, 2018). Specia este sporadică, în următoarele locuri: Culmea Lupșei, Valea Mică, Codrii Seculari, Dealul de Groapă, Godeanu, Lupșa, Măgureni, Meleia, Păltiorul Șindrilei (V.I. Vințan, 2019).

În fitocenozele analizate de noi, specia a fost identificată pe versanții cu o înclinație medie și mare. Fitotaxonul  nu trebuie tăiat, deoarece asigură o bună protecție a solului, împiedicând eroziunea. Este o specie periclitată (E – taxon în pericol de exctincție) (M. Oltean et al., 1994), care de multe ori este tăiată ilegal.

dav

 

Bibliografie

Burescu, P., Toma, Irina  (2005), Manual de lucrări practice de Botanică. Edit. Univ. din Oradea, pp. 273-274.

Ciocârlan, V. (2009), Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta. Edit. Ceres, Bucureşti, pp. 107-110.

Daicoviciu, C. (1965), Dacii, Edit. Științifică București, 262 p.

Drăgulescu, C. (2014), Dicționar de fitonime românești. Edit. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu, p. 11.

Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman N., Dihoru., G., Sanda, V. (1994), Lista Roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de Ecologie, I, Bucureşti, pp. 1-52.

Sima, D., 1997, Prelucrarea şi utilizarea lemnului la daci, Buletinul  Cercurilor  Ştiinţifice  Studenţeşti,  Arheologie  – Istorie, 3, 57-64.

Sofletea, N., Curtu, L. (2007), Dendrologie. Edit. Univ. „Transilvania”, Brașov, pp. 18-26.

Vinţan, V.I., Burescu, P. (2013), Contributions to the phytocoenological study of the association Pulmonario rubraeFagetum (Soó 1964) Täuber 1987 in the Orăştie river basin (central-western Romania), Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie, Unversity of Oradea Publshing House. Tom XX/1, Oradea: 40-46.

Vinţan, V.I. (2018), Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939  calamagrostietosum villosae Coldea et al. 2015 in the Orăștie river basin (Central-Western Romania), Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie, Unversity of Oradea Publshing House. Tom XXV/1, Oradea: 14 -18.

Vințan, V.I., Drăgulescu, C. (2018), Studiul comparativ al florei și vegetației cetăților și așezărilor dacice din Munții Orăștiei din antichitate și din ultimele trei secole. Editura Univ. ”Lucian Blaga” Sibiu, p. 128.

Vințan, V.I. (2019), Cormoflora din bazinul hidrografic Orăștie. Edit. Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu, p. 322.

***Flora R. P. Române, vol. I, 1952,  p. 161.

Orăștie24.rohttps://www.orastie24.ro/
Noutate! Transparență! Adevăr! Știri și informații de ultimă oră din Orăștie, Beriu, Orăștioara de Sus, Romos, Geoagiu, Balșa, Rapolt, Simeria. Cele mai noi informații din zonă, din județul Hunedoara și din țară în timp real!

CELE MAI NOI

ULTIMELE ȘTIRI ORĂȘTIE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării pe acest site se consideră acceptarea politicii de utilizare a cookies. Află mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close